MOSTENIREA nestiuta a lui Ceausescu !!!
America e SOCATA de ce a descoperit in Romania !!!
ULTIMA ORA: Dusmanii tarii vor sa ascunda adevarul !!!
Informatie de ultima ora: Dusmanii tarii vor sa ascunda adevarul.
In urma aparitiei acestui articol, indivizi fara scrupule au comandat si platit articole de dezinformare in Presa Centrala de la noi, (articole de dezinformare pe care le puteti citi aici). Dezinformatorii de serviciu au primit comanda sa incerce sa ascunda adevarul despre cum a fost jefuita Romania in ultimii 25 de ani. Acesti indivizi fara scrupule incearca din rasputeri sa ascunda adevarul despre Nicolae Ceausescu si despre jefuirea Romaniei. Dezinformarea si calomniile lansate in presa centrala ne arata cat de speriati sunt ca adevarul va iesi la lumina.
Observati cum acesti impostori va mint cu nerusinare in articole de dezinformare incercand sa va faca sa credeti ca Romania nu mai are resurse si ca nimeni nu a furat nimic in tara asta vreme de 25 de ani. Prin urmare, puteti vedea cu ochii vostri cum acesti oameni sunt capabili sa va minta in fata, in incercarea lor disperata de a va face sa nu dati crezare informatiilor din acest articol.
Activarea unei intregi masinarii de dezinformare la doar cateva zile de la aparitia acestui articol, ne arata spaima anumitor cercuri politice si de afaceri ca jaful nemarginit la care au supus Romania, vreme de 25 de ani, va iesi la iveala. Multi dintre cei care spoliaza Romania au intrat in trepidatie si au comandat rapid si pe bani grei in presa centrala de la noi, articole mincinoase, prin care sa va dezinformeze. Incercarea lor disperata este de a va face sa nu credeti cifrele si informatiile pe care vi le prezentam in continuare, ca sa nu vedeti, in ce hal fara de hal, a fost jefuita si spoliata tara noastra in ultimii 25 de ani.
1982 - Romania este supra-indatorata la FMI cu 11 miliarde de dolari. FMI santajeaza Romania sa-si vanda resursele
La sfârsitul anului 1982, România atingea vârful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependenta de Fondul Monetar International.
Ceausescu a folosit acesti bani ca sa industrializeze intreaga Romanie
Presata de FMI, tara noastra ar fi urmat sa intre în blocaj financiar si încetare de plati urmând a fi nevoita sa-si vânda resursele naturale cum s-a întâmplat 25 de ani mai târziu.
1985 - Ceausescu rupe acordul cu FMI, si hotaraste plata integrala a datoriei externe a Romaniei
Numai ca Nicolae Ceausescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotarând dupa 1985 sa faca plata tuturor datoriilor externe înainte de termen, România nemaintrând în capcana tranzactiilor bursiere întinsa de FMI si a vânzarilor pe bursele internationale ale unor active ale Statului Român.
Din cauza FMI-ului, mare parte din productia agricola si industriala a tarii a trebuit sa ia calea exportului, creând deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost rationalizat si benzina a fost distribuita pe cartela.
1982 - 1989 - FMI si Bancile Internationale creaza un blocaj financiar extern la adresa Romaniei
Propaganda si planul Est-Vest (Rusia-Occident) pentru debarcarea lui Ceausescu se pusesera deja în miscare.
Asa se face ca, începând din 1987, într-o tara aflata sub un blocaj financiar extern, s-a dezlantuit o campanie intensa de diabolizare a lui Ceausescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Libera si Vocea Americii au lansat în premiera zvonul ca Gorbaciov stabilise un înlocuitor al lui Ceausescu, care ar fi fost nimeni altul, decât Ion Iliescu.
Martie 1989 - Ceausescu rupe incercuirea FMI si reuseste sa ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea populatiei.
În martie 1989, însa, Ceausescu reusise sa ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea populatiei. În plus, România mai avea în bancile sale un plus de 3,7 miliarde USD si creante de 7-8 miliarde USD.
Decembrie 1989 - Ceausescu este impuscat de Craciun de oamenii Moscovei
Oamenii Moscovei (Iliescu, Brucan, Kostyal, Militaru, Roman) il indeparteaza pe Ceausescu de la Putere si il executa in chip barbar de Craciun, pe 25 Decembrie 1989.
1990 - 2015 - Banii Aurul si Industria Romaniei "se evapora" dupa Revolutiei. Milioane de romani ajung someri. Alte Milioane de romani sunt nevoiti sa emigreze.
La aceasta suma s-ar fi adaugat si exporturile României din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate în cei 24 de ani scursi de la revolutie, nu mai pot justifica azi decât existenta a 2 miliarde USD. De ce s-au „volatilizat” acesti bani?
Cine a facut-o? Daca România avea si dupa 1989 în serviciile de informatii si în Parchete vreun român patriot, am fi aflat pâna acum. Exista indicii ca în noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila prezidentiala de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinatia Teheran.
Si ca avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cântarind 24 t. Într-adevar, avionul figureaza în fisele de evidenta aeriana ca s-a întors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Daca lucrurile sunt reale si explicatia poate fi una extrem de simpla.
1987 - 1989 - Ca sa evite dependenta de FMI - Ceausescu a vrut sa faca din Banca Româna de Comert Exterior o a doua Banca Mondiala, impreuna cu chinezii, arabii si iranienii, banca care sa concureze FMI-ul si Banca Mondiala.
Ceausescu descoperise înca din 1987 ca România avea în propria ograda toate „comorile” care-i permiteau sa nu mai depinda vreodata de FMI si mai mult decât atât i-ar fi facut concurenta acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul si Libia, într-o banca care sa acorde împrumuturi cu dobânzi mici, destinate tarilor în curs de dezvoltare.
Banca în cauza se numea BRCE (Banca Româna de Comert Exterior) prin intermediul careia, întreprinderile de comert exterior ale României derulasera operatiunile de aport valutar special, de pe urma carora a fost rambursata datoria externa a tarii noastre.
FMI îsi permitea sa acorde de câteva decenii împrumuturi, conditionate de ingerintele brutale în economia tarilor creditate, datorita rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea.
1990-2010 - Hartile de Resurse Minerale ale Romaniei facute pe vremea lui Ceausescu, ajung in mainile strainilor.
Hartile cu zacamintele minerale începusera sa fie introduse pe calculator în România, la sediul Întreprinderii de Prospectiuni si Foraje „Geofizica” din anul 1971 si erau permanent actualizate, asa ca Ceausescu a aflat ca din muntii României se extrasesera pâna în 1987 circa 2.070 de tone de aur si ca România mai avea 6.000 tone aur, adica de trei ori cât se exploatase pâna atunci si care în 2013 a ajuns sa valoreze 250 miliarde euro.
Numai ca pe lânga aur, Ceausescu stia ca în aceleasi zacaminte se afla argint si metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. Si conta mult, astazi metalele rare sunt evaluate la aproximativ 6.000 !!!!! de miliarde de euro. (pentru un calcul amanuntit, atasam in Anexa estimarile facute de ing. Apostol Doru, a carui estimare care nu cuprinde toate metalele rare, ne conduce la 6.300 miliarde de dolari).
La aceste cifre ametitoare trebuie adaugate si celelalte Rezervele minerale ale Romaniei : aurul, argintul, cuprul, carbunele, petrolul, gazele etc... Acestea sunt evaluate si ele la un total de alte cateva mii de miliarde de euro. Pentru cei carora li se pare greu de crezut ca valoarea resurselor minerale ale Romaniei ajunge la aceste cifre fabuloase ii rugam sa consulte Enciclopedia Resurselor Minerale din România, carte aparuta recent sub patronajul AGIR si al Societatii Inginerilor de Petrol si Gaze, care prezinta la pagina 28 aceste date uluitoare despre rezervele actuale ale subsolului tarii noastre.
Avem 2.800 de milioane de tone de lignit, care, la pretul de 50 de euro pe tona, cât era vineri, ar însemna un ”potential national” de 140 de miliarde de euro.
Avem, de asemenea, 900 de milioane de tone de huila, care, la pretul actual de 53 de euro pe tona, ar da 47,7 miliarde de euro. Zacamintele de cupru sunt estimate si ele la 900 de milioane de tone, care, la pretul de 355 de euro pe tona, ar reprezenta 319 miliarde de euro.
În tabelul mentionat urmeaza capitolele sare, aur si argint, care ar reprezenta alte sute de miliarde de euro.
Asta fara sa mai adaugam rezervele inca uriase de petrol si gaze sau rezervele nou descoperite de petrol si gaze din platforma continentala a Marii Negre despre care unii spun ca le depasesc de cateva ori pe cele terestre. Întrebarea care se pune: noi de ce nu am stiut pâna acum?
Despre cei platiti de catre profitorii locali si internationali sa dezinformeze si sa spuna ca cifrele nu sunt reale, in ciuda calculelor si estimarilor facute de expertii din domeniu, nu are rost sa vorbim aici caci asta e jobul lor sa dezinformeze, si sa castige bani murdari din asta. Cert este ca profitorii locali si internationali au intrat in trepidatie. Speriati ca milioane de romani au aflat care e valoarea reala a bogatiilor din subsolul Romaniei, ei s-au si grabit sa comande articole defaimatoare in legatura cu aceste dezvaluiri in cotidianele centrale din Romania. Obscuri de peste Ocean s-au si apucat sa scrie la comanda ca totul este o minciuna. Aceste articole mincinoase sunt apoi propagate de cine trebuie ca sa apara in cotidianele cu cel mai mare tiraj din Romania. In realitate jefuitorii care-i comanda vor sa ne faca sa credem ca ne fac un bine luandu-ne pe nimic resursele minerale "pentru ca ele sunt si asa secatuite". E plina presa centrala si locala de astfel de articole platite si comandate, prin care se-ncearca discreditarea si dupa moarte a lui Nicolae Ceausescu. De fapt, nu a lui Nicolae Ceausesu ci spaima lor e ca nu cumva, vazand si intelegand exemplu lui Ceausescu, romanii sa se trezeasca, sa afle in ce hal au fost jefuiti si sa-i goneasca odata pentru totdeauna pe acesti jefuitori internationali si locali.
1975 - 1989 - Ceausescu utiliza aurul si metalele rare in industriile romanesti de inalta tehnologie.
În acei ani, aplicatiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani si sovietici la programele lor cosmice Apollo si Soiuz abia începeau sa apara pe piata. Video playerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele si telefonia mobila, au la baza microprocesoarele la fabricatia carora materia prima sunt metalele rare aflate din abundenta, alaturi de aur în zacamintele din Muntii Apuseni (minele Rosia Montana, Almas, Baia de Aries, Bucium, Brad si Sacarâmb).
Dupa 1990 au aparut o multime de producatori europeni de telefonie mobila precum Nokia care au fost nevoiti sa importe aceste metale rare din Africa Centrala si Australia, desi România era mai aproape. Boom-ul productiei la nivel mondial de calculatoare si telefoane mobile s-a produs dupa 1990, când în România avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989.
Chiar si asa, Ceausescu prevazuse aceasta dezvoltare si construise împreuna cu concernul american Texas Instruments, o întreaga platforma industriala dedicata electronicii, numita IPRS Baneasa, lasând-o mostenire românilor. Care cu o minima investitie , ar fi permis României sa produca si sa detina calculatore, telefoane mobile, retele proprii de internet si de telefonie. Numai ca imediat dupa 1990, IPRS a fost dezmembrata cu buna stiinta pentru a fi transformata în investitie imobiliara.
1990 - 2005 - "Geologii", "Hidrologii" si "Economistii" dezastrului Romaniei de dupa 1990, Iliescu, Predoiu, Stolojan si Constantinescu si-au batut joc de avutia tarii - mii de fabrici au dat faliment.
Sa nu fi stiut aceste lucruri cel care conduce „de facto” SIE, generalul Silviu Predoiu, absolvent al facultatii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985) si la Întreprinderea de Metale Rare din Bucuresti –IMRB (1985-1990), îndeplinind din 1987 functia de CI-st al IMRB?
Sa nu fi stiut aceste lucruri presedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revelatia nerentabilitatii mineritului în România, închizând jumatate din exploatarile miniere?
Sa nu-i fi spus macar seful cancelariei sale prezidentiale, Dorin Marian si el geolog de meserie?
Sa nu fi stiut nici macar premierii Teodor Stolojan si Nicolae Vacaroiu, proveniti din Consiliul Planificarii economice de dinainte de 1989? Si nici Ion Iliescu fost membru CPEx al PCR? Pe baza estimarilor specialistilor sai, Ceausescu si-a facut un plan de extractie masiva pâna în anul 2040, astfel încât banca pentru investitii în tarile în curs de dezvoltare, sa beneficieze de un flux neîntrerupt de finantare, acoperit în aur.
1989 - Aurul si metalele rare extrase de Ceausescu si valorificate in industria romaneasca produceau 8 miliarde de euro pe an.
Asadar, Ceausescu intentiona ca în decurs de o jumatate de secol sa extraga la greu aur si metale rare românesti, care sa-i asigure un fond anual de cel putin 8 miliarde USD pe care România sa-l ruleze prin intermediul BRCE (care avea ea însasi un capital de peste 10 miliarde USD), investindu-l în constructia de obiective economice si de infrastructura în afara granitelor, cu proiecte concepute de arhitectii români, cu mâna de lucru constituita din muncitori si ingineri români si cu utilaje si masini proiectate si produse în România.
Unde? În primul rând în China si în statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, în Iran si în statele musulmane aliate acestuia din Africa si Orientul Apropiat si pe cont propriu în America de Sud. Adica exact ceea ce face China acum cu Victor Ponta si Traian Basescu care stau cu mâna întinsa la cersit pentru posibile investitii de 8 miliarde de euro.
Marturia lui Stefan Andrei - despre Banca Mondiala pe care Ceausescu vroia s-o faca cu Arabii, Iranul, China, Libia si alte tari in curs de dezvoltare.
Avem marturia istorica, facuta dupa anii '90, de Stefan Andrei - Ministrul de Externe al lui Nicolae Ceausescu, care a povestit despre aceasta initiativa a lui Nicolae Ceausescu si despre negocierile pe care le-a purtat Romania cu China, Iranul, Egiptul, Libia, Iugoslavia, Tarile Golfului si alte tari in curs de dezvoltare pentru crearea unei Banci Mondiale a Tarilor in Curs de Dezvoltare.
S-a spus, de asemenea, ca una dintre cauzele executiei Ceausestilor, tinea de razbunarea cercurilor financiare internationale. Ceausescu planuia fondarea unei banci mondiale, la Bucuresti, cu credite mici pentru tarile în curs de dezvoltare. O lovitura grea ar fi fost aceasta pentru marii bancheri.
Întrebat cât adevar se afla în aceste ipoteze, Stefan Andrei a relatat urmatoarele: „Când am fost în Kuweit, conducatorul Kuweitului i-a spus lui Ceausescu: «Poate facem împreuna o banca». «Da, ar trebui sa facem o banca, a zis Ceausescu, dar sa fie o banca mai altfel, sa mai fie si cu altii, nu doar între România-Kuweit». Iar seicul Kuweitului a promis ca va aduce si alte tari arabe, inclusiv Arabia Saudita.
"Ce-a mai discutat Ceausescu în 1989, nu stiu (n.red. in 1989 Stefan Andrei nu a mai fost implicat in deciziile lui Ceausescu). Dar în Kuweit, atunci, Ceausescu a spus: «Da, sa facem una cu o dobânda foarte redusa, sa fie numai pentru tari în curs de dezvoltare si sa fie numai pentru dezvoltare, nu pentru consum». Iar seicul a gasit foarte buna ideea aceasta de a veni în ajutorul tarilor în curs de dezvoltare".
Desigur, admite Stefan Andrei, proiectul era periculos. „Este un fapt ca pozitia lui Ceausescu fata de FMI, fata de BIRD si, în general, fata de capitalul financiar a trezit nemultumirea cercurilor financiare, a explicat interlocutorul. Daca toate tarile n-ar mai lua credite, bancile ar muri. Lectia României de a renunta la FMI, la BIRD dupa ce ei ne-au primit în 1972... Nu întâmplator, când noi am luat pozitie fata de FMI, fata de BIRD si fata de capitalul financiar, în general, în «Wall Street Journal» a aparut un articol în care se spunea ca Nicolae Ceausescu a topit Bibliile sa le faca hârtie igienica. La câteva zile dupa pozitia noastra" - a mai povestit Stefan Andrei.
In ciuda acestei marturii, a unui martor direct implicat in acele negocieri, detractorii lui Ceausescu, incearca sa minta si sa ne spuna ca aceasta initiativa nu a existat.
Trebuie sa recunoastem ca acest plan, conceput de mintea nu prea scolita a lui Ceausescu, un om neobisnuit de patriot pentru poporul lipsit de recunostinta, din mijlocul caruia s-a ridicat, era genial. Si poate fi numit Testamentul lui Ceausescu. Interesant ar fi sa urmarim ce s-a întâmplat cu „comoara” respectiva, dupa asasinarea lui Ceausescu.
1990 - 2005 - Sistemul bancar romanesc destructurat jefuit si vandut strainilor. Jaful de la Bancorex facut sub privirea ingaduitoare a lui Isarescu.
BRCE, care dupa revolutie si-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns în faliment în 1999, dupa ce prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenita din falsi dizidenti si chiar suspecti de terorismul practicat dupa Lovitura de Palat din 22 decembrie 1989.
2006 - Privatizarea BCR facuta tot pentru straini.
Sub privirea guvernatorului BNR. Bancorex a fuzionat prin absorbtie în Banca Comerciala Romana (BCR) si la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR împreuna cu premierul Tariceanu a obligat poporul român sa plateasca suma de 3,75 miliarde euro catre Erstebank, din Austria, pentru gaurile negre avute de Bancorex.
Cum din privatizarea BCR românii au încasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de platit acestora înca 1,5 miliarde euro. Daca prin absurd la conducerea României ar fi nimerit din greseala vreun om cât de cât patriot ca Ceausescu si i-ar fi trasnit prin cap sa aplice Testamentul lui Ceausescu, i-ar fi fost imposibil, caci îi lipsea una din rotitele mecanismului conceput de el, banca româneasca.
1991 - 2015 - Isarescu cel care a distrus sistemul bancar romanesc, cel care a oprit productia interna de aur si cel care a instrainat aurul tarii in anii 1999 - 2000.
Din septembrie 1990 si pâna azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al Bancii Nationale a României a fost Mugur Isarescu. Cel care a fost pâna în decembrie 1989 cercetator la Institutul de Economie Mondiala, obtinând titlul de doctor în economie, ca urmare a participarii la cursuri organizate în SUA.
În perioada ianuarie–septembrie 1990, Isarescu a functionat ca reprezentant comercial al ambasadei României la Washington. În anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare bursa a aurului din lume, a decretat ca productia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producator garantat) nu se mai încadreaza în standardele internationale.
Prin aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului international al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numarul de ordine, greutatea, concentratia, denumirea producatorului si sigla Bancii Nationale. România a fost astfel interzisa pe lista producatorilor si exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodata depozite de lingouri din aurul românesc.
2002 - 2013 - Isarescu a mutat rezerva de aur a Romaniei in afara tarii.
Doar o întâmplare a facut ca într-o conferinta de presa a PRM sa fie prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra ca printr-o stranie coincidenta, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din tara 20 de tone de lingouri de aur, cu destinatia Germania.
În perioada 2002-2013, din dispozitia aceluiasi Mugur Isarescu, doua treimi din rezerva de aur lasata de Ceausescu României, adica 61,2 tone, au ajuns sa fie depozitate în banci din afara granitelor, lipsind astfel România, de a doua rotita a mecanismului conceput de Ceausescu.
1999 - Berceanu a dat licenta de exploatare a aurului la straini prin Franck Timis.
Pentru a desavârsi opera de blocare a accesului românilor la propriul aur si metale rare, la propunerea ministrului Industriilor, Radu Berceanu licenta de exploatare a aurului si metalelor rare nr. 47/1999, este acordata prin HG 458/1999 (ale carei prevederi sunt si azi secrete) companiei private straine Rosia Montana Gold Corporation, avându-l ca paravan pe Vasile Frank Timis.
1999 - 2015 - Statul roman de azi nu a mai scos nici un gram de aur, ci a dat tot aurul la straini.
De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la înca opt 8 firme straine licente de explorare si exploatare pentru aurul si metalele rare românesti din Apuseni. Fix pe zacamintele din hartile geologice realizate pe vremea lui Ceausescu.
Legea minelor, a fost modificata astfel, încât România sa primeasca din partea companiilor straine care exploateaza resursele sale subterane, o redeventa de doar 4% din tot ce se extrage, în timp ce în Africa de Sud redeventa pentru aur este de 20%. Asadar si ultima rotita a mecanismului conceput de Ceausescu pentru supravietuirea României a fost deja vânduta.
Ceausescu se-ntoarce in mormant. El a lasat tara fara datorii iar Datoria Romaniei a crescut in doar 25 de ani de la ZERO la peste 100 de miliarde de euro. Numai intre anii 1998-2012 datoria Romaniei a crescut de peste 9 ori. Graficul de mai jos merge doar pana in 2012. Dar la sfasitul lui 2014, datoria Romaniei depasise demult 100 de miliarde de euro. Si asta fara ca vreo investitie majora sa fie facuta in Romania, in ultimii 25 de ani, de catre guvernantii tradatori de tara.
ANEXA: Inginerul Apostol Doru - prezinta calculul celor 6.300 de miliarde de dolari de la Rosia Montana.
Mare Atentie !!! Speriati de aflarea adevarului, detractorii internationali si locali au si comandat articole de dezinformare in presa de mare tiraj de la noi. Aceste articole sunt comandate si scrise la ordin si va prezinta CIFRE FALSE ca sa va faca sa credeti ca Romania nu poseda aceste bogatii.
VA RUGAM COMPARATI CIFRELE Inginerului Apostol Doru de mai jos cu cele mincinoase prezentate de corporatorii si dezinformatorii platiti sa faca asta ...Cifrele mincinoase ale dezinformatorilor le gasiti aici:
VA RUGAM sa le comparati cu cele de mai jos si sa vedeti cum acesti indivizi fara scrupule incearca sa va minta si sa va dezinformeze in fata.
joi, 17 octombrie 2013
Rosia Montana - o biblioteca de 6,3 trilioane de dolari
Rosia Montana - o biblioteca de 6,3 trilioane de dolari
Studiul meu va fi un amalgam de simbolistica, cifre exacte, întrebari si semnale de alarma, fiind în acelasi timp si un denunt penal adresat autoritatilor statului.
Rosia Montana este o biblioteca. Iar o biblioteca are 3 preturi:
1. Pretul hârtiei din care sunt facute cartile, atunci când le vindem pentru reciclarea maculaturii. "Putin, foarte putin", asa se spunea într-o reclama. Atunci nu conteaza daca sunt carti de istorie, de economie, de stiinta, de filosofie, de bune maniere...
2. Pretul de achizitie al cartilor. Cine a cumparat vreodata o carte, stie ca acestea nu sunt ieftine. Iar ca sa-ti faci o biblioteca, efortul financiar este considerabil.
3. Cunostintele continute. Oricine are o biblioteca acasa, stie ca nu a citit toate cartile pe care si le-a cumparat. Si aici nu este vorba despre faptul ca nu ati reusit sa memorati un dictionar sau vreo enciclopedie. Cartea se citeste pentru informatie, dar mai ales pentru spirit. Iar acesta este nepretuit, este de sorginte divina. Cartile sunt izvor de cunoastere, iar suma lor, biblioteca, ne formeaza ca oameni, si este izvor pentru alte carti.
Deci ce facem cu biblioteca Rosia Montana?
1. O dam la "fier vechi", asa cum am facut cu toate combinatele, sistemele de irigatii, resursele naturale (petrol, paduri s.a.) si vom încasa câteva miliarde de euro?
2. O pretuim pentru ca o avem si o valorificam cu puterile noastre, în interesul nostru? Cred ca este motivant sa te gândesti la 6,3 trilioane de dolari. Apropo. Stiti cum se scrie în cifre? Sau cât înseamna? Sa va ajut: 6.300 miliarde de dolari (sasemiitreisutemiliardedolari). Pun pariu ca stiati.
3. O punem în valoare si facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADAUGATA, nu doar taxe pe valoare adaugata? Asta înseamna ca din lemn facem mobila, din tabla facem masini, din aur facem bijuterii. Si nu doar aurul conteaza. Mai sunt câteva elemente chimice a caror valoare despre care vorbim sa fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.
De ce 6,3 trilioane de dolari?
Pentru ca în multe declaratii ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospectiuni geologice asupra zacamintelor de la Rosia Montana se mentioneaza si cantitatile de elemente continute de minereu. Acestea sunt sustinute de inginerul geolog sef Aurel Sântimbrean, de deputatul Mugurel Surupaceanu, de Calin Gabriel Tamas, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie si Geologie, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, precum si de multe ONG-uri. Pe lânga aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiza, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puturi, lacuri, ape curgatoare), adâncimea de prelevare si alte date de identificare.
Astfel, în urma consultarii mai multor surse, mi-am permis sa fac o centralizare a acestora. Astfel, ele vor fi diferentiate pe culori, dupa cum urmeaza:
- culoare rosie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;
- culoare galbena vor fi cele din buletinul de analiza, despre care nu am date procentuale per tona de minereu;
- culoare albastra vor fi metalele platinice, despre care nu am gasit referiri nicaieri, dar despre care se stie ca însotesc minereurile de aur si argint.
Folosesc notiunea de elemente deoarece este stiut faptul ca acestea se împart în metale, nemetale, metale tranzitionale, metale alcaline, metale alcalino-pamântoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide si actinide.
Va prezint si tabelul cu buletinul de analiza din care am extras elementele ce vor fi evidentiate cu culoarea galbena.
Pentru preturile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme care tranzactioneaza unele dintre ele, oprindu-ma la
http://www.chemicool.com/ . Trebuie facuta precizarea ca acestea sunt niste preturi orientative, medii, ele suferind o fluctuatie în sus sau în jos pe bursa, în functie de cerere si oferta. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape pura, nu sub forma de oxizi, saruri sau alte forme de prezentare sau paletizare si transport, stiut fiind faptul ca o puritate scazuta înseamna si un pret scazut. Dar aceasta este o alta discutie care ar viza fiecare element în parte, pe grade de puritate sau metode si cantitati de livrare, în functie de standarde si de cerintele specifice clientilor si ofertantilor, de posibilitatile de rafinare, cantitati si multe alte criterii. De asemenea, conteaza starea aproape pura, deoarece are pretul cel mai ridicat si mai aproape de realitate, stiut fiind faptul ca de pilda, lemnul în picioare în padure are un pret, iar cel prelucrat sub forma de cherestea are alt pret. Bineînteles ca daca se prezinta si sub forma de mobila, pretul acestuia creste mult mai mult.
Surpriza? Sunt elemente de care nu stiati? Si eu am patit chestia asta si a trebuit sa le verific în Sistemul Periodic al lui Mendeleev pe unele dintre ele. Si pentru mai multa claritate, am întocmit un tabel cu utilizari ale acestor elemente. În paranteza fie spus, senatorul Haralambie Vochitoiu, vicepresedintele Comisiei pentru Rosia Montana, de profesie inginer minier recunoaste ca este vorba despre "48 de metale grele", fara a preciza care sunt acestea.
Element si utilizari:
Litiu
- aliaje de lagare (împreuna cu sodiul ?i calciul)
- dezoxidant, desulfurizant ?i degazant pentru cupru
- prepararea tritiului 3H, intra în compozitia agentilor de racire din reactoarele nucleare
- baterii ?i acumulatori electrici
- lubrifianti pentru temperaturi înalte
Beriliu
- transparenta la raze X îl recomanda pentru fabricarea ferestrelor si a tuburilor pentru radiatii X
- în industria aerospatiala pentru sateliti si vehicule spatiale
- în reactoarele nucleare, ca moderator, agent absorbant sau reflector pentru neutroni
- aliaje speciale de Cu pentru scule, proiectile
Scandiu
- aliaje de aluminiu-scandiu pentru componente din industria aerospatiala, echipamente sportive si de pescuit
- în rafinarea petrolului (izotopul 45Sc ca agent de urmarire)
- ca îngrasamânt
Titan
- aliaje de Fe, V, Mo pentru aliaje puternice si usoare în industria aerospatiala (motoare cu reactie, proiectile, nave spatiale)
- costume de scafandru autonome pentru adâncimi mari
- uz militar
- procese industriale (chimie si petro-chimie, uzine de desalinizare, hârtie)
- medicina (proteze si implanturi ortopedice si dentare, instrumentar)
- bijuterii, telefoane mobile, automobile, industria agro-alimentara
- pigment TiO2 pentru vopsea alba
Vanadiu
- aliaje de otel si titan pentru scule de mare viteza, motoare de avion, aeronautica
- aliaje cu galiu pentru magneti si superconductori
- catalizator pentru anumite reactii chimice
Crom
- îmbunatateste proprietatile otelului la coroziune, duritate si rezistenta la rupere
- galvanizare, catalizator pentru anumite reactii chimice, coloranti, colorarea verzuie a sticlei, detergenti
Cobalt
- izotopul radioactiv 60Co este utilizat la radioterapia cu raze gamma
- îmbunatateste proprietatile otelului, componente pentru aeronautica si motoare, galvanizare
- pigmenti albastru si galben pentru colorarea ceramicii si a sticlei
- aliaje cu Samariu pentru magneti permanenti
Nichel
- aliaje de otel inoxidabile
- baterii NiCd si acumulatori Ni-MH
- magneti permanenti
Galiu
- termometre medicale (din cauza toxicitatii mercurului)
- spectacole de ''magicieni'' (linguri care se topesc în palma)
- semiconductori, leduri si diode laser, panouri fotovoltaice, oglinzi
Germaniu
- semiconductori, tranzistori si circuite integrate
- spectroscopie si detectie infrarosie
- catalizatori si aliaje
Arsen
- semiconductori, leduri si diode laser, fotoconductori
- ignifugarea lemnului, insecticide, tabacarie
- mareste duritatea aliajelor, munitia de vânatoare (plumbul pentru alice)
- pirotehnie (focuri albe - indian), coloranti (galben regal pentru vopsele de ulei)
Seleniu
- catalizator pentru multe reactii chimice
- industria sticlei, pentru decolorarea ei sau colorarea în rosu
- celule solare si fotoelectrice, toner fotografic, camere de filmat, redresarea curentului electric, copiatoare, luxmetre, explozibili
- îmbunatateste lucrabilitatea aliajelor de Cu si otel
- sampoane anti-matreata
- medicamente pentru crestere si disfunctii reproducatoare
Rubidiu
- fotocelule, tehnica vacuumului
- artificii (culoare rosie)
- sticlarie si ceramica
- datarea rocilor cu 87Ru
Strontiu
- pirotehnie (culoare rosu aprins) si rachete de semnalizare
- ceasuri atomice
- producerea tuburilor catodice pentru televiziunea color
- pasta de dinti, terapia cancerului cu 90Sr care este radioactiv
Ytriu
- pietre zirconia, monitoare pentru computere, lentile foto si video, becuri economice
- îmbunatateste duritatea aliajelor de aluminiu si magneziu
- izotopul radioactiv 90Y (produs în reactoarele nucleare de uraniu) se foloseste la tratarea diferitelor tipuri de cancer
- fabricarea superconductorului YBCO (la - 178 OC)
- filtre pentru microunde, comunicatii pentru sateliti
- fabricarea televizoarelor color (culoarea rosie)
- camere de ardere pentru motoarele de racheta
Zirconiu
- stomatologie si implantologie, bijuterii
- moderator pentru reactoarele de fisiune
- catalizator în multe reactii chimice
- în aliaj cu Li se foloseste pentru absorbtia CO2
Niobiu
- obtinerea otelurilor inoxidabile, criogenice si refractare
- motoare de avion si echipamente rezistente la temperaturi înalte
- obtinerea de superconductori
- bijuterii
Molibden
- creste duritatea si elasticitatea otelului, rezistenta termica si la coroziune
- fabricarea avioanelor si rachetelor, lubrifianti pentru temperaturi ridicate
- catalizator în industria petroliera
- fabricarea tranzistoarelor, lampi cu halogeni, medicina nucleara si lampi röntgen
Rutheniu
- este folosit pentru cresterea duritatii platinei si paladiului
- în aliajele de titan, un adaus de 0,1 % mareste considerabil rezistenta la coroziune
- un aliaj de Ru-Mo are proprietati de supraconductor
- este folosit la contactele electrice din întrerupatoarele de Pt si Pd
- catalizator pentru multe reactii chimice
- bijuterii, computere
- izotopul radioactiv 106Ru este folosit în tratamentele cu citostatice a bolilor tumorale
Rodiu
- element de aliere pentru platina
- catalizator pentru anumite reactii chimice
- strat de acoperire prin galvanizare sau vaporizare pentru instrumente optice si bijuterii
- contacte electrice
Paladiu
- catalizatori pentru automobile si pentru industria petroliera
- instrumente chirurgicale, contacte electrice, bijuterii, ceasuri
- purificarea hidrogenului (absoarbe de pâna la 900 de ori volumul propriu de hidrogen)
Argint
- este folosit în electrotehnica si electronica
- numismatica, bijuterii, industria fotografica, oglinzi
- stomatologie, instrumente medicale, proteze, utilizare germicida
Cadmiu
- baterii NiCd
- aliaje pentru lagare
- electroplacare
- pigmenti, televizoare alb-negru si color
- celule fotovoltaice (împreuna cu Te)
Cesiu
- izotopul radioactiv 133Ce este folosit ca oscilator cuantic pentru ceasuri atomice, fiind etalon pentru Sistemul International de Unitati la baza definirii etalonului pentru secunda
- substanta de umplutura pentru lichidele de forat folosite pentru a atenua gaurirea din timpul forarii
- izotopul radioactiv 133Ce este folosit în medicina, masuratori si hidrologie
- generatoare termoionice cu vapori de cesiu care convertesc energia termica în energie electrica
- aparate pentru recunoasterea optica a caracterelor, fotomultiplicatori, camere video, materiale fotosensibile, detectoare de radiatii gama si raze X, magnetometre, lasere de mare energie, lampi fluorescente, redresoare cu vapori
- utilizari în biologia moleculara, catalizatori în chimie
- izotopul radioactiv 133Ce poate fi folosit în dispozitive de dispersie radiologica (''bombe murdare'') - atentionare de la Agentia Internationala pentru Energie Atomica
Lantan
- este folosit pentru acumulatorii NiMH utilizati la automobilele hibride ( o baterie pentru Toyota Prius necesita aproximativ 10 kg de La)
- catalizator în cracarea petrolului
- ochelari pentru infrarosu, lentile pentru telescoape
Ceriu
- aliaje de aluminiu, amnare, pietre de brichete
- catalizatori pentru automobile
- medicamente pentru tratarea si prevenirea infectiilor celor arsi si imunosupresive
Praseodim
- este folosit la fabricarea magnetilor permanenti de mare intensitate pentru motoare si generatoare electrice folosite la masinile hibride si turbine eoliene
- este folosit pentru acumulatorii NiMH folositi la automobilele hibride
- aliaje pentru motoare de avion
- ochelari pentru sudori si suflatorii de sticla
- aliaje pentru amnare si pietre de bricheta
- pigmenti pentru sticla si emailuri
- stroboscoape
Neodim
- magneti permanenti pentru computere, telefoane mobile, echipamente medicale, jucarii, motoare, turbine eoliene, sisteme audio
- lasere pentru tratarea cancerului si epilare, pentru taierea si sudarea otelurilor
- ochelari de protectie pentru suflatorii de sticla
- pigmenti pentru sticla si emailuri
- aliaje pentru amnare si pietre de bricheta
Samariu
- magneti permanenti pentru microelectronica, generatoare eoliene, radare
- catalizator pentru unele reactii chimice
- lasere cu raze X
- datare radioactiva
- izotopul 149Sm este adaugat în barele de siguranta din reactoarele nucleare
- izotopul radioactiv 153Sm este folosit în tratarea mai multor tipuri de cancer
- superconductori
Europiu
- tuburi fluorescente, monitoare
- absorbant în reactoarele nucleare
- elemente de siguranta fosforescente pentru eurobancnote
Gadoliniu
- îmbunatateste rezistenta la temperaturi înalte si la oxidare a otelurilor
- aplicatii în domeniul microundelor, monitoarelor
- substante de contrast pentru imagistica de rezonanta magnetica
Terbiu
- monitoare TV si display-uri pentru smartphone
- substante de contrast pentru lumina ultravioleta
- elemente de siguranta fosforescente pentru eurobacnote
- filme pentru înregistrari magneto-optice
- magneti pentru motoare electrice folosite la masinile hibride si generatoare eoliene
- microfoane, fibra optica
Disprosiu
- materiale absorbante pentru reactoare nucleare
- senzori, microfoane, traductori
- fabricarea CD-urilor si a hard-disk-urilor
- lampi de mare putere pentru cinematografie
- laseri
Erbiu
- bare de control în reactoare nucleare
- pigmenti pentru sticlarie
- filtre fotografice absorbante pentru lumina infrarosie
- lasere medicale
Tuliu
- surse portabile de raze X
- lasere, aliaje speciale cu alte metale rare
- elemente de siguranta fosforescente pentru eurobancnote
Yterbiu
- surse portabile de raze X
- îmbunatateste proprietatile otelului inoxidabil
- laseri
- catalizatori în industria chimica
- detectori seismici
Hafniu
- bare de control pentru reactoare nucleare folosite la submarine
- lampi stroboscopice, catozi pentru echipamente electronice
- aliaje speciale pentru aplicatii aerospatiale, motoare de racheta
- procesoare pentru computere
Tantal
- filamente pentru tuburi vidate
- condensatoare si rezistente de mare putere
- instrumente si implanturi chirurgicale si dentare
- oteluri refractare
Osmiu
- aliaje foarte dure împreuna cu alte metale platinice
- implanturi cardiace, scanari de amprente, vârfuri de penite
Iridiu
- fabricarea creuzetelor
- aliajele IrPt sunt folosite la confectionarea termoelementelor
- aliajele IrOs sunt folosite la fabricarea vârfurilor de penite
- contacte electrice de mare putere
- izotopii radioactivi sunt folositi în radioterapia cancerului
Platina
- confectionarea bijuteriilor
- echipamente de laborator, medicina dentara
- contacte electrice, magneti permanenti
- catalizatoare pentru autovehicule si alte procese din chimie
Aur
- bijuterii, numismatica, broderii, coroane dentare
- preparate culinare extravagante
- scuturi pentru sateliti, acoperiri pentru vizierele costumelor spatiale
- microelectronica, tehnica fotografica
- izotopul radioactiv 198Au este folosit în tratarea anumitor forme de cancer
Mercur
- termometre, barometre, manometre, tensiometre, filtre acusto-optice
- cercetari stiintifice, stomatologie, electrochimie, amalgame, cosmetica, fungicide
- explozibili brizanti
- pigmenti, semiconductori
- extragerea aurului, argintului si a platinei
- lampi redresoare de curent alternativ, lampi pentru raze ultraviolete
Taliu
- raticide si insecticide
- semiconductori, sticla optica pentru infrarosii, celule fotovoltaice
- detectoare de radiatie gamma
Bismut
- medicina, cosmetica
- detectoare si sisteme de stingere a incendiilor
- munitie
Thoriu
- combustibil pentru reactoare nucleare
- ThO2 este folosit pentru materiale ceramice rezistente la temperaturi înalte
- lentile si echipamente stiintifice
Uraniu
- uraniul saracit se foloseste la blindaje si proiectile de uraniu saracit, ecrane pentru radiatii, containere de transport pentru materiale radioactive
- combustibil pentru reactoare nucleare
- bombe nucleare de diferite tipuri
În 1985 se punea problema exploatarii a 30 de milioane de tone din zacamântul de la Rosia Montana. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatata a crescut la 218 milioane de tone. Cel putin asa reiese din planul exploatarii prezentat în tabelul de mai jos.
Sunt prezentate si date estimative privind cantitatile de aur si argint. Bineînteles, aici nu sunt incluse situatiile în care se vor gasi filoane de aur si argint, care ar putea creste de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cantitatile de aur si argint obtinute.
Si acum sa facem o scurta recapitulare a tabelelor pe care vi le-am prezentat. În tabelul 2, valoarea elementelor extrase dintr-o tona de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului si a argintului însumata ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adica aproape 6 dolari la fiecare tona prelucrata). Bineînteles, vor fi unii care vor spune ca nu am mentionat nimic despre costurile de extractie, de prelucrare, carburanti, energie electrica, costul cianurilor si al explozibililor, salarii si tot felul de impozite etc. Cu toate acestea, raportul între valoarea elementelor si valoarea încasata de stat este de aproape 4.829 : 1. Adica din acei 6 dolari, statul roman va plati costurile necesare mentenantei exploatarii dupa închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizarii oamenilor afectati de cianurile folosite si metalele grele rezultate etc.
Dar sa nu ma pierd într-o dizertatie inutila (pentru moment). Având valoarea unei tone de minereu si stiind cantitatile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel:
28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone = 6.316.312,38 milioane USD
sau
= 6.316,312 miliarde USD
sau
= 6,316 trilioane USD
Uimire !!! Înseamna ca proiectul Rosia Montana valoreaza 6,3 trilioane de dolari !!! Si asta nu este tot. Nu am calculat valoarea elementelor evidentiate pe fond galben (Tabelul 1) si nici pe cele evidentiate cu culoare albastra. Este foarte posibil sa se poata extrage multe tone din fiecare element care nu a participat la precedentul calcul. Si poate s-ar dubla sau tripla aceasta valoare. Dar eu nu pot decât sa fac speculatii. În schimb, as prefera sa pun întrebari.
Cum mi-as proteja aceasta imensa suma de bani? La aceasta valoare, aproape ca nu ar mai conta costurile de exploatare, salarii, redevente, taxe, carburanti, energie electrica, spagi, promovare în media si actiuni de lobby. Nu m-ar interesa nici poluarea care ar rezulta, chiar daca ar fi cea asumata prin proiect sau accidentala. Este ca si cum as face o simpla operatie matematica: cât înseamna un infinit împartit la doi? Tot un infinit. Dar un infinit împartit la trei? Tot infinit. De ce infinit? Pentru ca de atât timp ar avea nevoie un om ca sa câstige aceasta suma, indiferent de pregatire, loc de munca sau nationalitate. În valoare absoluta, nu ar conta daca esti miner român la Rosia Montana sau broker american pe Wall Street. Unul ar avea nevoie de un milion de vieti, iar celalalt doar de o suta de mii. Si nu încercati sa faceti calculele, pentru ca am ales aleator numarul de vieti. As putea sa le schimb între ele si tot nu ar conta, pentru ca în timp ce minerul doar munceste si câstiga, celalalt poate sa mai si piarda într-o zi agoniseala de câteva mii de ani.
Am adus aminte de spagi si actiuni de lobby? Cu banii acestia as putea cumpara orice guvern, as putea cumpara o majoritate dintre parlamentari (indiferent carui partid apartin) care sa-mi creeze un cadru legislativ favorabil. As putea cumpara oricâti consilieri locali sau gazetari si orice om s-ar putea intersecta cu interesele mele si m-ar putea sprijini sau încurca. Mi-as putea cumpara oricât timp de emisie as dori la orice televiziune sau radio si oricât spatiu publicitar în orice spatiu media. Cât m-ar putea costa? Eu estimez între 2 si 4 miliarde de dolari.
Dar eu as face altceva cu banii acestia. Pentru ca eu sunt român si patriot. Cu banii acestia cred ca ne-am putea permite ca tara (din punct de vedere financiar si tehnologic) sa ne exploatam singuri aceste rezerve fabuloase, pentru aproape toate elementele ce se gasesc în minereurile de la Rosia Montana. Si tot ar mai ramâne foarte multi bani. Si cred ca ne-am putea permite (din punct de vedere financiar dar nu si tehnologic) o Statie Spatiala Româneasca, o baza permanenta pe Luna si una pe Marte, cu tot cu costurile de aprovizionare si dezvoltare. Si tot ne-ar mai ramâne foarte multi bani. Si cred ca ne-am putea permite câteva mii de kilometri de autostrada (din punct de vedere financiar si tehnologic) si asfaltarea tuturor soselelor si strazilor din tara, cu tot cu spagile aferente. Si tot ar mai ramâne foarte multi bani. Si cred ca ne-am putea permite reabilitarea infrastructurii feroviare nationale (si din punct de vedere financiar dar si tehnologic). Si tot ar mai ramâne foarte multi bani. Si cred ca ne-am putea permite reabilitarea sistemului sanitar (din punct de vedere financiar, tehnologic nu se pune problema), astfel încât sa nu mai fie nevoie sa ne cumparam aspirina si pansament la intrarea în spital, sa nu mai fie nevoie sa dam spaga doctorilor, iar ei sa nu mai fie nevoiti sa o ia. Si tot ar mai ramâne foarte multi bani. Si cred ca ne-am putea permite sa ne reparam scolile, sa le dotam laboratoarele, sa ne platim profesorii. Iar cu ajutorul lor am putea face Rosia Montana Valley, asa cum americanii au Sillicon Valley. Si tot ar mai ramâne foarte multi bani. Si as mai putea continua lista cu niste pensii decente. Si tot ar mai ramâne foarte multi bani. Si s-ar crea sute de mii de locuri de munca. Si tot ar mai ramâne foarte multi bani. Astept propuneri pentru modalitati de cheltuire a altor sume de bani. Si tot ar mai ramâne foarte multi bani.
Entitati interesate de Rosia Montana
Ar mai fi o discutie despre cine este interesat de exploatarea zacamintelor de la Rosia Montana. Pe internet am gasit o multitudine de firme, mai vechi sau mai noi, functionale sau desfiintate, cu sedii mai mult sau mai putin fictive, în diverse paradisuri fiscale. Abunda internetul de diverse scheme si conexiuni între acestea, mai ceva ca într-o teorie a conspiratiei. O sa enumar doar câteva dintre ele, fara a avea pretentia ca acestea sunt toate si fara a putea preciza care este rolul fiecareia dintre ele:
- Starx Resources Ltd. (?)
- Gabriel Resources Ltd. („Gabriel Jersey") - simbol GBU pe bursa din Vancouver
- CARTEL BAU - S.A.
- FORICON - S.A.
- COMAT TRADING - S.A.
- Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold")
- Deva Gold S.A.
- Castle Europa Ltd.
- Castle Europa S.A.
- Euro Gold Resources S.A.
- ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION - S.A. (RMGC în continuare)
- Paulson & Co Inc (New York, NY)
- Electrum Strategic Holdings (New York, NY)
- Newmont Canada Limited
- Newmont Mining, SUA
- BSG Capital Markets
- Grupul Barry Steinmetz
- Gabriel Resources, cu sediul în Yukon (Canada)
- Gabriel Resources, cu sediul în Insulele Barbados
- Gabriel Resources, cu sediul în Olanda
- Rom Aur SRL
- Baupost
Ar fi interesant de stiut cine sunt aceste firme, care este obiectul lor de activitate, carei legislatii se supun. Pentru ca este greu de crezut ca o firma cu sediul într-un paradis fiscal trebuie sa se supuna vreunui control riguros cu privire la activitatea miniera, în situatia în care este foarte posibil sa nu existe legislatie specifica. Astfel se însumeaza toate facilitatile si lipsa reglementarilor din toate aceste tari si paradisuri fiscale. În aceste conditii se demonstreaza ca o eventuala tragere la raspundere a RMGC pentru nerespectarea diferitelor obligatii si promisiuni asumate va fi, practic, imposibila.
Dar în situatia în care valoarea proiectului Rosia Montana este de cel putin 6.300 miliarde de dolari s-ar putea spune ca ''viitorul suna bine''. Daca facem raportul între aceasta suma si populatia României de 20.121.641 persoane (conform Recensamântului Populatiei si al Locuintelor din 2011) rezulta o valoare de aproximativ 313.000 USD/persoana. E drept ca aceasta valoare s-ar raporta la durata de exploatare, dar tot nu e o suma de neglijat.
Întrebarea evidenta este de ce nu exploatam noi ca tara aceste bogatii fabuloase? De ce trebuie sa fim slugi în loc sa fim stapâni? În situatia în care ne vom exploata noi aceste rezerve am putea sa aducem în economie cel putin 10 miliarde de dolari anual pentru urmatoarele sute de ani. Dar asta înseamna ca trebuie sa nationalizam aceste rezerve în interesul statului român
Cititi tot articolul Inginerului Apostol Doru...
